|
Cu o suprafata de 238 mii de km patrati si o populatie de aproximativ 21 milioane locuitori,Romania este ca dimensiune un important nou stat UE.In acest sens,zona rurala joaca un rol important,chiar esential atat prin dimensiune cat si prin functiile rezidentiale,economice si recreationale pe care le indeplineste. Dupa definita nationala, zona rurala in Romania detine 87,1% din teritoriu si 45,1% din populatie,respectiv 9,7 milioane de locuitori.In vederea dezvoltarii agriculturii si imbunatatirii spatiului rural s-a ajuns la concluzia ca singura modalitate viabila in scopul realizarii acestor obiective in agricultura este asocierea. Pe această cale se pot rezolva mult mai uşor diverse probleme privind aprovizionarea, desfacerea şi lucrările agricole, în mod special lucrările mecanizate sau cele ce necesită un volum mare de muncă manuală. Având în vedere că desfăşurarea activităţii din agricultură în acest cadru, al asocierii, oferă posibilităţi mult mai largi de creştere a profitului fiecărei ferme, revine ca un rol esenţial pentru consultantul agricol, să ghideze fermierii către colaborare şi organizarea în forme asociative. A. Prezentare generală 1. Avantajele asocierii în diverse forme asociative - Aderarea la asociaţie pentru atingerea obiectivelor comune este voluntară. - Membrii formei asociative îşi păstrează dreptul de proprietate, aceştia îşi iau angajamentul de a lucra împreună. - Membrii îşi aleg conducătorul din rândul lor. - Decizia în ceea ce priveşte problemele asociaţiei se iau în mod democratic. - Nu există intervenţia statului în funcţionarea formei asociative, reglementările interne nu se impun din exterior, ci se stabilesc la nivelul formei asociative. - Asociaţia asigură pentru membrii ei o mai bună exploatare a resurselor, terenurilor, o mai bună achiziţionare a factorilor de producţie, o mai bună valorificare a produselor agricole – toate aceste servicii sunt în concordanţă cu obiectivele asociaţiei şi toate sunt orientate în interesul membrilor acesteia. - Se asigură eficacitate, realizarea de profit la nivelul fermei. - Îmbunătăţirea şi creşterea capacităţii de negociere cu alţi agenţi economici pentru fiecare din membrii asociaţi, în acest fel asociaţia asigură o mai bună poziţie pe piaţă, inclusiv în respectarea contractelor economice şi în asigurarea serviciilor. - Creşterea veniturilor membrilor asociaţiei. - Orientarea spre activităţi rentabile. - Posibilitatea diversificării activităţilor membrilor. - Creşterea satisfacţiei membrilor pentru munca depusă şi sporirea încrederii în forţele proprii şi în activităţile desfăşurate. - Îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi grăbirea conectării membrilor asociaţiei, a producătorilor agricoli la cerinţele economiei de piaţă. - Încurajarea dezvoltării locale/regionale în concordanţă cu tradiţiile existente şi cu o mai bună folosire a condiţiilor naturale (resurse şi mediu). 2. Cum se poate înfiinţa o formă asociativă (etapele ce trebuiesc parcurse): 1. Identificarea posibilităţilor de asociere o Identificarea la nivel local a unor producători agricoli sau a altor persoane recunoscute ca fiind lideri de către comunitatea respectivă. Calităţi necesare unui potenţial candidat pentru conducerea unei asociaţii să fie acceptat de grup, bun organizator, să ia decizii prompte şi competente, capacitate de comunicare: să ştie să lucreze cu oamenii; să aibe cunoştinţe şi relaţii, să fie onest, să fie bun psiholog, abil negociator, adept al promovării noului, să lucreze efectiv cu membrii asociaţiei, să fie persuasiv, prevăzător şi bun gospodar, tolerant, cu măsură, să acţioneze transparent, să fie motivat, vârsta şi sănătatea să-i permită o activitate susţinută. o Realizarea unei liste, de către specialistul agricol implicat în activităţi de extensie, cu posibile obiective de asociere; de asemenea, se vor identifica problemele. comune existente la nivelul unor grupuri de producători. o Evaluarea receptivităţii producătorilor agricoli faţă de formele asociative cu statut juridic sau fără. o Organizarea unei întâlniri lipsită de caracter oficial, în care specialistul consultant va furniza următoarele informaţii: a) cum funcţionează asociaţia, b) care pot fi avantajele asocierii, c) care pot fi obiectivele asocierii, d) alegerea unui grup de iniţiativă dintre producătorii agricoli prezenţi la întâlnire, din acest grup va face parte şi viitorul lider al asociaţiei, e) cheltuieli necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea unei asociaţii, f) forma de management a asociaţiei (este prezentată de liderul ales, g) modalităţile de realizare a activităţilor de administrare şi control în interiorul asociaţiei, h) modul de susţinere a materializării obiectivelor asociaţiei, inclusiv finanţarea acestora, i) pentru a asigura înfiinţarea unei asociaţii este necesar să fie ales un grup de iniţiativă, j) realizarea unei liste care să includă următoarele elemente: numele, adresa celor prezenţi, precum şi alte informaţii considerate de grupul de iniţiativă necesare şi care să se refere la viitorii membri. 2. Înfiinţarea formei asociative - Se va organiza o nouă întâlnire cu membrii potenţiali pentru evaluarea posibilităţilor de înfiinţare a asociaţiei şi pentru precizarea obiectivelor viitoarei asociaţii; - Grupul de iniţiativă organizează prima întrunire pentru alegerea liderului şi întocmirea a două tipuri de documente, după cum urmează: a) Documentul pentru înregistrarea asociaţiei la administraţia publică locală; acest document va conţine informaţii privind: 1. numele asociaţiei, 2. obiectivele asociaţiei, 3. numele, adresa şi mijloacele de producţie(pământ, echipament agricol sau alte mijloace de producţie) subscrise de viitorii membri, 4. numele liderului care în acelaşi timp este persoana care reprezintă interesele asociaţiei în toate relaţiile economice şi sociale, oficiale şi neoficiale. b) Documentul care cuprinde principalele reglementări privind funcţionarea asociaţiei, acest document include cel puţin următoarele aspecte: 1. reglementări privind modul de folosire a mijloacelor de producţie în scopul atingerii obiectivelor asociaţiei; 2. admiterea şi retragerea membrilor din asociaţie, condiţiile minime pentru retragerea unui membru din asociaţie, 3. sarcinile liderului şi/sau ale consiliului de administraţie, 4. funcţionarea adunării generale a membrilor asociaţiei precum şi numărul de întâlniri anuale preconizat, 5. balanţa de plăţi a asociaţiei pentru analiza costurilor, 6. modul de finanţare a cheltuielilor asociaţiei, 7. condiţiile pentru plata diverselor servicii prestate între membri, 8. dezmembrarea asociaţiei. - Înregistrarea legală a asociaţiei la autoritatea publică locală 3. Greşeli tipice în înfiinţarea unei forme asociative • Identificarea incorectă a motivaţiei constituirii formelor asociative, • Identificarea greşită a grupurilor vizate şi a liderilor acestora de opinie, • Insuficienta cunoaştere a mentalităţilor locale, • Prezentarea insuficient de atractivă a beneficiilor aduse de asociere, • Omiterea întocmirii listei cu membrii participanţi, • Omiterea constituirii comitetului de iniţiativă şi acţiune, • Omiterea colectării cotizaţiei iniţiale, • Omiterea reprogramării întâlnirilor următoare, • Insuficienţa clarificare a faptului că răspunderea revine membrilor asociaţiei şi nu consultantului, • Insuficienţa înţelegere de către membri a cerinţelor şi concluziilor studiului de fezabilitate, • Selectarea greşită a formei asociative, care este inadecvată cerinţelor grupului, • Insuficienta înţelegere a principiului democratic de funcţionare în cazul cooperativelor şi în consecinţă a drepturilor şi obligaţiilor ce revin membrilor, • Asumarea puterii de către o persoană (grup de persoane) în defavoarea celorlalţi membri, • Retragerea tardivă a consultantului din funcţia de lider şi reorientarea lui spre o funcţie de sprijin, • Acceptarea de către consultant a unor foloase materiale sau a unor promisiuni de foloase pentru activitatea prestată. B. Tipuri de forme asociative prevăzute de legislaţia din România – descrierea cf. actelor normative Definirea formelor asociative Formele asociative reprezintă organizaţii cuprinzând un număr de producători, constituite în vederea satisfacerii unor cerinţe comune, ce nu se pot soluţiona pe cale individuală, sau se pot soluţiona foarte greu pe această cale. Principalele forme asociative prevăzute de legislaţia din România sunt următoarele: 1. Asociaţiile 2. Cooperativele 3. Grupurile de producători 1. Asociaţiile 1.1. Scopul înfiinţării unei asociaţii: • urmărirea unui interes general, local sau de grup; • facilitarea accesului asoc. şi fundaţiilor la resurse private şi publice; • parteneriatul dintre autorităţile publice şi persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial; • respectarea ordinii publice • dezvoltarea durabilă a producţiei agroalimentare; • corelarea nivelului producţiei şi calit. produselor cu cerinţele pieţei, creşterea producţiei; • îmbunătăţirea sistemului informaţional privind cererea şi oferta; • dezvoltarea pieţelor agroalimentare şi formarea spiritului de afaceri; • promovarea produselor agroalimentare pe piaţa int. şi ext.; • asigurarea de drepturi egale pt. toţi membrii; • apărarea intereselor membrilor în relaţiile acestora cu organismele guvernamentale şi administraţia de stat ; • promovarea unor practici şi tehnologii care să asig. prot. mediului; • asigurarea de consultanţă pt. asociere, management şi marketing; 1.2. Procedura de infiintare si functionare a asociatiilor in conformitate cu O.U.G.26/2000 Definitie: Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizrea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interesul lor, personal nepatrimonial. • In vederea derularii activitatii pentru infiintarea unei asociatii se vor parcurge urmatorii pasi: ◦ Obtinerea dovezii privind disponibilitatea denumirii de la Ministerul Justitiei.In acest sens se va depune o cerere in cadrul Directiei Relatii cu publicul si cooperare cu ONG,pentru care se va plati taxa specifica; ◦ Dovada disponibilitatii sediului (proprietate,inchiriere,etc); ◦ Constituirea patrimoniului initial al asociatiei in valoare de cel putin dublul unui salariu minim brut pe economie-(760 lei ) ; ◦ Elaborarea actului constitutiv , a statutului si a procesului verbal de constituire a asociatiei de catre membrii fondatori; ◦ Deschiderea contului bancar in numele Asociatiei ; ◦ Autentificarea statutului de catre un notar public; ◦ Inscrierea asociatiei la Judecatoria in a carei raza teritorial-administrativa isi are sediul; ◦ Inregistrarea la Directia Finantelor Publice; ◦ Obtinerea stampilei Asociatiei in baza sentintei eliberata de catre Judecatoria in a carei raza teritorial-administrativa isi are sediul; In vederea dobandirii personalitatii juridice asociatiile incheie actul constitutuiv si statutul in forma autentica,sub sanctiunea nulitatii absolute. Actul constitutiv va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele: ◘datele de identificare a asociatilor nume/denumire,domiciliu/sediu) ◘exprimare vointei de asociere si a scopului propus; ◘denumirea asociatiei; ◘sediul asociatiei; ◘durata de functionare a asociatiei (pe termen determinat-cu indicarea termenului de functionare , pe termen nedeterminat) ◘patrimoniul initial al asociatiei in valoare de cel putin dublul unui salariu minim brut pe economie-(700 lei RON) ; ◘componenta nominala a celor dintai organe de conducere ,administrare si control ale asociatiei; ◘persoana/persoanele imputernicite sa desfasoare activitatile specifice in vederea dobandirii personalitatii juridice; ◘semnaturile asociatilor Statutul va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele: ◘datele de identificare a sociatilor(nume/denumire,domiciliu/sediu); ◘exprimare vointei de asociere si a scopului propus; ◘denumirea asociatiei; ◘sediul asociatiei; ◘durata de functionare a asociatiei (pe termen determinat-cu indicarea termenului de functionare , pe termen nedeterminat) ◘patrimoniul initial al asociatiei in valoare de cel putin dublul unui salariu minim brut pe economie-(700 lei ) ; ◘explicarea scopului si a obiectivelor asociatiei; ◘categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei; ◘atributiilor organelor de conducere,administrare si control ale asociatiei; ◘ procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere,administrare si control pe parcursul desfasurarii activitatii asociatiei; ◘destinatia bunurilor in cazul dizolvarii asociatiei; ◘semnaturile asociatilor; Structurile din cadru unei asociatii sunt: A• Adunarea Generala - organul suprem de conducere si control in cadrul asociatiei (alcatuit din toti membrii) Atributiile adunarii generale sunt: a)stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei; b)aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil; c)alegerea si revocarea membrilor consiliului director; d)alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori; e)infiintarea de filiale; f)modificarea actului constitutiv si a statutului; g)dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare; h)orice alte atributii prevazute in lege sau in statut. Adunarea generala se intruneste cel putin o data pe an si are drept de control permanent asupra consiliului director si cenzorului/comisiei de cenzori B• Consiliul director - Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult 1/4 din componenta sa. Atributiile consiliului director: a)prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor asociatiei; b)incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei; c)aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin statut nu se prevede altfel; d)indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala. Observatie: Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice. C• Cenzorul/Comisia de cenzori – asigura controlul financiar intern al asociatiei. Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori. Atributiile Cenzorului/Comisiei de cenzori: a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei; b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale; c) poate participa la sedintele consiliului director fara drept de vot; d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala Ordonanta Guvernului 26/2000 prevede ca asociatia dobandeste personalitate juridica odata cu inscrierea acesteia in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei raza teritorial-administrativa isi are sediul. Actele necesare in vederea inscrierii sunt urmatoarele: i)cerere pentru inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor ii)actul constitutiv si statutul (in 3 exemplare autentice) iii)dovada privind diponibilitatea denumirii-Ministerul Justitiei iv)dovada existentei sediului asociatiei; v)dovada patrimoniului; vi)avizul MECT; vii) taxa de timbru specifica; Dupa ramanerea irevocabila a incheierii de admitere a judecatorului,reprezentantul delegat al asociatiei va solicita legalizarea acesteia prin cerere , in urma legalizarii acesteia,asociatia capata personalitate juridica si isi poate incepe activitatea. 2. Cooperativele agricole – tipuri şi avantajele lor 2.1. Definiţie, componenţa, aportul şi calitatea de membru în cooperative. O cooperativă agricolă este o organizaţie a agricultorilor privaţi independenţi, care caută să aducă avantaje membrilor săi, ca atât lor ca indivizi, cât şi gospodăriilor lor, asigurându-le o organizare de producţie, de cumpărare, de valorificare şi de servicii. Cooperativa este deţinută şi condusă de către membrii săi, care sunt în acelaşi timp co-propreitari, co-manageri şi co-lucrători, pentru propriile lor beneficii. Repartiţia rezultatelor se face proporţional cu participarea membrilor în activitatea (afacerile) cooperativei. Conform art. 2 din Legea 566/2004: Cooperativa agricola reprezinta o asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice, dupa caz, persoana juridica de drept privat, constituita pe baza consimtamîntului liber exprimat de parti, în scopul promovarii intereselor membrilor cooperatori, în conformitate cu principiile cooperatiste, care se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentei legi. Cooperativele agricole se constituie şi funcţionează cu un număr minim de 5 persoane (art.5, Legea 566/2004) Astfel cooperativele agricole pot fi: - de gr. I, constituite din pers. fizice - de gr. II, din pers. juridice şi / sau pers. Juridice Poate fi membru cooperator al unei cooperative agricole orice persoana fizica sau juridică ce: a) are capacitatea deplina de exerciţiu, respectiv este legal constituită; b) împărtăşeşte scopul comun; c) face o cerere de aderare, cu excepţia membrilor fondatori; d) subscrie şi plăteşte numărul de părţi sociale prevăzut in actul constitutiv; e) se angajează să respecte prevederile legale şi actul constitutiv al cooperativei agricole; f) îndeplineşte orice alte condiţii prevăzute de actul constitutiv; g) la data înscrierii in cooperativa agricolă, fiecare membru trebuie să verse cel puţin 30% din valoarea capitalului subscris, iar diferenţa se va vărsa in termen de 12 luni de la data înscrierii.( Legea 566/2004, art. 16 (3)) Cf. art.17 (1) .În cooperativa agricola drepturile si obligaţiile membrilor cooperatori sunt egale. Indiferent de mărimea cotei de participare a fiecăruia la capitalul social, fiecare membru se exprima printr-un singur vot. (2) Distribuirea profitului cooperativei se face în conformitate cu hotarârea adunarii generale. Conform art.5, Capitalul social este format din parti sociale de valoare egala; valoarea nominala se stabileste prin actul constitutiv. Partile sociale pot fi în bani si/sau în natura; aportul în numerar este obligatoriu la constituirea oricarei cooperative agricole. Conform art. 9: În întelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: a) membru cooperator - persoana fizica care depune o cerere de înscriere si subscrie la capitalul social al cooperativei agricole aportul prevazut de actul constitutiv; persoanele juridice care participa la constituirea cooperativei agricole de gradul 2 sunt considerate membri cooperatori în cadrul acestor cooperative; b) membru fondator - persoana fizica sau persoana juridica care semneaza actul constitutiv al cooperativei agricole; c) parte divizibila - partea patrimoniului cooperativei agricole care cuprinde valoarea partilor sociale emise în schimbul aportului adus de membrii cooperatori la capitalul social, precum si dividendele cuvenite membrilor cooperatori; d) parte indivizibila - partea patrimoniului cooperativei agricole acumulat de aceasta în decursul activitatii, mai putin partea divizibila, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori; e) parti sociale - diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în forma materiala, de valoare egala, indivizibile, nenegociabile si care nu sunt purtatoare de dobânzi. 2.2. Domeniu de activitate, obiective şi scop Conform art. 3 Cooperativa agricola este o asociatie autonoma cu un numar nelimitat de membri, cu capital variabil, care exercita o activitate economica, tehnica si sociala în interesul privat al membrilor sai. Cf. art. 7 Cooperativa agricola desfasoara activitati comerciale, fiind producatoare de bunuri si de servicii în agricultura, urmarind în acest scop:: asigurarea condiţiilor pentru obţinerea avantajelor economice de către toţi membrii cooperatori asigurarea cerinţelor membrilor cooperatori în aprovizionarea cu mijloace necesare prod. agricole obţinerea de bunuri agricole cf. standardului de piaţa crearea de condiţii pentru procesarea produselor agric. la standarte de piaţă şi consum valorificarea producţiei obţinute dezvoltarea ec.-socială a spaţiului rural La art. 10 alin. 2 se prevede: În îndeplinirea scopurilor si obiectivelor sale cooperativa agricola poate avea sucursale, filiale, agentii, reprezentante si alte sedii secundare. 2.3. Tipuri de cooperative • Cooperative de producţie • Cooperative de aprovizionare (achiziţie) • Cooperative de marketing (desfacere) • Cooperative de servicii (mecanizare, tratamente fitosanitare, etc.) • Cooperative de credit • Cooperative multiscop (mai multe tipuri de activităţi comerciale: producţie şi aprovizionare, desfacere, alte servicii etc.). 2.4. Principiile generale de constituire şi funcţionare a cooperativelor • principiul asocierii voluntare şi deschise, calitatea de membru se obţine voluntar; • principiul controlului democratic al membrilor cooperatori, membrii îşi aleg conducătorii dintre ei (este posibilă şi angajarea de personal specializat, dacă se prevede prin statut) • principiul egalităţii membrilor în luarea deciziilor de conducere administrative, deciziile se adoptă democratic, prin participarea egală a membrilor; • principiul participării economice a membrilor cooperatori, membrii îşi prezervă dreptul de proprietate şi independenţa; • principiul autonomiei şi independenţei cooperativelor agricole, consacră lipsa intervenţiei statului; • principiul educării, instruirii şi informării membrilor cooperatori; • principiul cooperării între cooperativele agricole; • principiul preocupării pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor; 2.5. Avantajele generale ale cooperativelor Capacitate crescută de negociere, Poziţie mai bună pe piaţă, Eliminarea concurenţei dintre producători/ prestatori de servicii, Creşterea cantităţii şi calităţii produselor şi serviciilor, Economii de capital, Venituri sporite pentru membrii cooperatori, Creşterea satisfacţiei membrilor cooperatori, Creşterea nivelului de educaţie, Favorizarea dezvoltării locale şi regionale. 2.6. Înregistrare şi funcţionare La art. 10 (1) se prevede: Cooperativa agricola se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza pe baza actului constitutiv încheiat sub forma unui înscris autentic, care cuprinde decizia de asociere, lista membrilor fondatori, cu valoarea partilor sociale subscrise de fiecare, însotit de statut. (art. 14)(1) Cooperativa agricola se înregistreaza la Oficiul Registrului Comertului de pe lînga tribunalul în a cărui raza teritoriala isi are sediul. (2) Cererea de înregistrare si autorizare va fi însotita de actul constitutiv si de statutul cooperativei agricole, de dovada efectuarii varsamintelor numarului minim de parti sociale subscrise, precum si de actele privind dovada proprietatii asupra bunurilor care fac obiectul aportului în natura. (3) Cooperativa agricola este persoana juridica de la data înregistrarii. Cerere de înregistrare cuprinde:: • act constitutiv • statut • dovada efectuării vărsămintelor numărului minim de părţi sociale subscrise • acte privind dovada proprietăţii asupra bunurilor care fac obiectul aportului în natură Act constitutiv specifică: • denumire şi sediul • tipul şi gradul cooperativei agricole • lista cu numele, prenumele, locul şi data naşterii. CNP, cetăţenia, persoanelor fizice membrii fondatori / denumirea, numărul din registrul comerţului şi sediul pentru persoanele juridice membrii cooperatori Statutul prevede: obiect de activitate; durata de funcţionare a cooperativei condiţiile în care se dobândeşte sau se retrage calitatea de membru numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale modalitatea de vărsare a părţilor sociale subscrise şi condiţiile de constituire a lor reguli privind alegerea, componenţa, şi atribuţiile adunării generale, consiliului de administraţie şi ale cenzorilor, atribuţiile şi obligaţiile acestora modul de dizolvare şi lichidare a cooperativei modul de distribuţie a profitului net sau a acoperirii pierderilor modul de convocare a adunărilor generale, a consiliilor de administraţie şi condiţiile de validare a hotărârilor acestora evidenţele contabile specifice sistemului cooperatist condiţiile privind înfiinţarea de sucursale, filiale, agenţii, reprezentanţe, secţii, puncte de lucru drepturile şi obligaţiile membrilor cooperatori modul de înstrăinare sau de transmitere în folosinţă a terenurilor, clădirilor sau altor bunuri aflate în patrimoniul cooperativei. Cf. art. 12, alin. (1) Cooperativa agricolă va avea denumire proprie, care să includă sintagma cooperativă agricolă.(2) Se interzice folosirea sintagmei cooperativă agricolă în denumirea societăţilor care nu au statutul de cooperativă agricolă şi forma de organizare corespunzătoare; Capitalul social al cooperativei este de min. 5.000.000 lei pentru coop. gr.1 , şi de min. 100.000.000 lei pentru cooperativele agricole de gr. 2, fiind compus din părţi sociale subscrise la aderare şi vărsate potrivit actului constitutiv. Numărul părţilor sociale vărsate iniţial nu poate fi mai mic decât 1/10 din numărul părţilor sociale subscrise, iar valoarea părţilor sociale poate fi mai mică de 100.000 lei.. Un membru cooperator dintr-o cooperativă agric. poate deţine părţi sociale în limita şi în condiţiile prevăzute în actul constitutiv, fără a putea depăşi 20%, din capitalul social al cooperativei agricole. La intrarea în cooperativa agricolă bunurile mobile şi imobile care se constituie ca aport la capitalul social se vor evalua pentru a se determina valoarea părţilor sociale subscrise în natură de către membrii cooperatori. În cazul cooperativelor agricole pentru administrarea şi gestionarea terenurilor agricole, bunurile care se aduc în folosinţă în cooperativa agricolă, precum şi terenurile de orice fel rămân în proprietatea membrilor cooperatori, cooperativa agricolă având dreptul de uzufruct. Majorarea capitalului social sau reducerea acestuia, precum şi primirea de noi membri cooperatori se fac pe baza hotărârii adunării generale; Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social sau reducerea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, numai daca acestea sunt mai mari de 10% din capitalul social. Reducerea capitalului social, daca este mai mare de 10%, se afişează la sediul cooperativei agricole. Reducerea poate fi operata numai după 30 de zile de la data afişării; Părţile sociale pot fi cesionate, de regulă, între membrii cooperatori, donate si lăsate moştenire. Cesionarea si donarea părţilor sociale persoanelor din afara cooperativei agricole se pot face numai cu aprobarea adunării generale şi numai dacă cumpărătorul sau dobânditorul, după caz, solicită înscrierea in cooperativa agricolă; Cooperativa agricola nu poate restitui valoarea părţilor sociale decât in caz de deces, retragere sau excludere a unui membru cooperator, precum si in cazul dizolvării cooperativei agricole. art. 15 Organele de conducere ale cooperativei agricole sunt adunarea generala si consiliul de administratie.(art. 22) (1) Adunarea generala este alcatuita din membrii fondatori si membrii cooperatori care au aderat la actul constitutiv al cooperativei agricole. Adunarea generala poate avea caracter ordinar sau extraordinar. (2) Prin statut se stabilesc modalitatile de convocare a adunarii generale ordinare si extraordinare, cvorumul de lucru si modul de functionare. (3) Membrii cooperatori pot fi reprezentati în cadrul adunarilor generale de catre alti membri cooperatori pe baza de procura. Actul constitutiv va reglementa conditiile reprezentarii. (4) Hotarîrile adunarii generale se iau cu votul a doua treimi din numarul membrilor cooperatori participanti la dezbateri. (5) Adunarea generala ordinara a cooperativei agricole se tine cel putin o data pe an, în primele 3 luni care urmeaza dupa încheierea exercitiului financiar.(art. 23) (art.24) Adunarea generala ordinara are urmatoarele atributii: a) aproba situatia financiara anuala, bugetul de venituri si cheltuieli, repartizeaza profitul net sau acoperirea pierderilor, precum si descarcarea de gestiune a consiliului de administratie; b) aproba structura organizatorica si functiile de conducere, conditiile de alegere, revocare si demitere a persoanelor cu functii de conducere, precum si limitele în care acestea isi exercita atributiile; c) aproba si modifica statutul, înscrierea, excluderea membrilor din cooperativa agricola, precum si contestatiile celor carora li s-a respins înscrierea sau ale celor exclusi; d) alege reprezentantii delegati la adunarile generale ale uniunilor de ramura sau uniunii centrale, stabileste indemnizatiile membrilor consiliului de administratie si cenzorilor, înlocuirea sau sanctionarea administratorilor, modificarea si completarea obiectului de activitate al cooperativei agricole; e) aproba constituirea sau majorarea cotei minime de rezerva, precum si modul de utilizare a rezervei statutare; f) alege organele de conducere si cenzorii; g) numeste, atunci cînd legea o cere, un verificator si/sau un auditor intern; h) adopta orice alte decizii rezervate adunarii generale ordinare prin statut. art. 25 (1) Adunarea generala extraordinara se întruneste ori de câte ori este necesar a se lua o hotarîre pentru: a) mutarea sediului cooperativei agricole; b) prelungirea duratei de functionare a cooperativei agricole; c) majorarea capitalului social; d) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui; e) fuziunea cu alte cooperative agricole sau divizarea; f) dizolvarea si lichidarea cooperativei agricole; g) schimbarea tipului de cooperativa agricola; h) majorarea valorii nominale a partilor sociale; i) înfiintarea sau desfiintarea de filiale, agentii, sucursale, reprezentante si de sedii secundare; j) ipotecarea, gajarea sau înstrainarea imobilizarii corporale a cooperativei agricole; k) încheierea de contracte de asociere între cooperativa agricola si alte persoane juridice si fizice; l) participarea cooperativei agricole la constituirea cu capital social la alte persoane juridice; m) emisiunea de obligatiuni cooperatiste; n) înscrierea de noi membri. (2) Pentru întrunirea si tinerea valabila a adunarii generale extraordinare, cînd statutul nu dispune altfel, este necesara prezenta a doua treimi din numarul membrilor. (art. 27) (1) Administrarea cooperativelor agricole este asigurata de catre consiliul de administratie. Consiliul de administratie este constituit dintr-un numar impar de membri, dar nu mai putin de 3 membri, care se aleg prin vot secret de adunarea generala pe o perioada de 4 ani, în conditiile prevazute de statut. Primii administratori sunt alesi de membrii fondatori. (2) Consiliul de administratie se întruneste lunar, se convoaca de catre presedinte si adopta decizii prin vot în prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai. Consiliul de administratie are următoarele atributii (cf. art. 28): a) asigura respectarea statutului si ducerea la îndeplinire a hotarârilor adunarii generale; b) prezinta spre aprobare adunarii generale programul anual privind activitatea economico-financiara si bugetul de venituri si cheltuieli; c) analizeaza trimestrial activitatea economica si financiara a cooperativei agricole; d) stabileste numarul si structura personalului angajat al cooperativei agricole; e) angajeaza si demite membrii conducerii executive; f) organizeaza actiuni de cooperare cu alte cooperative, cu aprobarea adunarii generale; g) pune la dispozitie cenzorilor mijloacele necesare exercitarii atributiilor ce le revin; h) prezinta adunarii generale, la finele executiei financiare, raportul anual de activitate si raportul de gestiune. (art. 35) (1) Presedintele consiliului de administratie al cooperativei agricole nu este salariat. El poate fi remunerat potrivit hotarîrii adunarii generale. (2) Atributiile presedintelui consiliului de administratie sunt stabilite prin statut. Consiliul de administratie poate sa-i delege presedintelui o parte din atributiile proprii. Mijloacele financiare ale cooperativei agricole sunt formate din (cf. art. 44): a) aport la capitalul social; b) profitul rezultat din activitatea desfasurata de cooperativa agricola; c) surse atrase din sistemul financiar-bancar, al creditului agricol si altele asemenea; d) taxele de înscriere platite de membrii cooperatori, donatii, sponsorizari, subventii, granturi, fonduri nerambursabile si alte mijloace financiare. (art.47(1)) Proprietatea cooperativei agricole se compune dintr-o parte divizibila si o parte indivizibila. (2) Partea indivizibila poate fi împartita între membrii cooperatori în caz de dizolvare si lichidare sau, dupa caz, poate fi returnata în forma valorica membrilor cooperatori retrasi din cooperativa agricola, proportional cu valoarea partilor sociale subscrise si varsate. art.58 (1) Uniunile de ramura se înfiinteaza prin asocierea voluntara a cooperativelor agricole care isi desfasoara activitatea în acelasi domeniu. (2) O data cu înfiintarea uniunii de ramura, fiecare cooperativa agricola isi poate preciza optiunea pentru aderarea ei la uniunea de ramura a cooperativelor agricole. (art.59) Infiintarea uniunilor de ramura ale cooperativelor agricole se poate face în baza statutului prin asocierea a cel putin 5 cooperative agricole de profil. (art.60)(1) Uniunile de ramura ale cooperativelor agricole functioneaza ca organisme reprezentative fara scop patrimonial, nonprofit, cu personalitate juridica si se înregistreaza în registrul de asociatii si fundatii. Scopul lor este de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare care sa contribuie la dezvoltarea si modernizarea mijloacelor si metodelor de crestere a eficientei economice si de specializare si concentrare a activitatii cooperativelor agricole. (2) Uniunile de ramura ale cooperativelor agricole au urmatoarele atributii: a) sprijina cooperativele agricole cooperatoare în domeniile economice, tehnice, financiare, bancare si altele asemenea, pe principiul mutualitatii; b) reprezinta, pe baza mandatului conferit, interesele cooperativelor agricole cooperatoare în fata institutiilor publice si a instantelor judecatoresti, interne si internationale; c) promoveaza cooperarea între cooperativele agricole si agenti economici din tara si din strainatate. (3) Uniunea de ramura actioneaza pentru dezvoltarea si ameliorarea productiei agricole, precum si pentru promovarea initiativelor cu caracter social si cultural, în interesul cooperativelor agricole membre prin urmatoarele: a) asigura asistenta tehnica, juridica si de interese în favoarea cooperativelor agricole membre; b) coordoneaza efectuarea de studii si cercetari în agricultura, înfiintarea de cîmpuri experimentale si activitatea de difuzare a experientei avansate în domeniu. (4) Prin actul constitutiv al uniunilor de ramura se stabilesc: a) scopul si mijloacele de realizare a acestuia; b) delimitarea teritoriala a zonei de activitate; c) contributia membrilor cooperatori la formarea capitalului uniunii de ramura si criteriile de participare la adunarile generale; d) modul de dobîndire si de pierdere a calitatii de asociat; e) modul de încetare a activitatii uniunilor de ramura. (1) Cooperativele agricole asociate în uniunile de ramura pot constitui federatii, dupa cum urmeaza (art.61): a) federatii de marketing, care asigura valorificarea produselor agricole; b) federatii de asigurare mutuala a membrilor cooperatori. (2) Federatiile au scop nepatrimonial, se constituie la nivel regional si pot infiinta numai sedii secundare. Cf. art. 70 Uniunea Centrala a Cooperativelor Agricole este o organizatie profesionala, coordonatoare, nonprofit, cu personalitate juridica si apolitica. Cf. art 71 Uniunea Centrala a Cooperativelor Agricole se constituie prin asocierea voluntara a uniunilor de ramura, reprezinta si apara drepturile si interesele acestora În fata puterii legislative, executive, judecatoresti si În fata organizatiilor si agentilor economici din tara si din strainatate. Modul de constituire, drepturile si obligatiile membrilor, alegerea organelor de conducere si competentele acestora, formarea patrimoniului social initial, fondurile necesare cheltuielilor proprii, precum si dispozitiile privind functionarea, dizolvarea si lichidarea Uniunii Centrale a Cooperativelor Agricole se stabilesc prin statut. art. 72 2.7. Unele limite ale cooperativelor şi modalităţi de atenuare 1. Contradicţia dintre structura egalitară a grupului de membri şi structura ierarhică a organizării activităţii cooperativei. Contradicţia poate fi numai ameliorată, dacă structura ierarhică (preşedinte, consiliu de administraţie, etc.) este acceptată ca fiind necesară desfăşurării activităţii cooperativei. 2. Riscul nivelării performanţelor. Conceptul de egalitate al membrilor contrazice performanţa individuală încurajând nivelarea acesteia către cota manifestată de cei mai neperformanţi membri. Poate fi evitat acest risc, atunci când toţi membrii cooperatori depun eforturi susţinute şi constante, sau când este acceptată participarea indivizilor la succesul cooperativei în acord cu eforturile fiecăruia. 3. Apariţia unor subgrupuri. Chiar dacă grupul iniţial este omogen prin prestarea funcţiilor de conducere pot apare subgrupuri cu drepturi şi puteri diferite de ale celorlalţi, care îşi pot dezvolta propriile interese. Se poate evita atunci când atribuirea funcţiilor de conducere este acceptată voluntar de membri prin rotaţie. 4. Conflicte în repartizarea profitului. Apar mai ales când se practică un sistem de bonus pentru personalul de conducere specializat. Se poate evita atunci când conducătorii se regăsesc printre membrii cooperatori. 5. Capital redus. Datorită principiului: un om, un vot, membrii cooperatori nu sunt stimulaţi să realizeze investiţii de capital. Prin decizia membrilor se poate modifica politica acumulării de capital. 6. Lipsa personalului calificat printre membri. Se recomandă creşterea gradului de educare a membrilor, consultanţa de specialitate, angajarea unui specialist, dacă statutul permite aceasta. 2.8. Descrierea sumară a câtorva tipuri de cooperative agricole 1. Cooperativa agricolă de producţie Definiţie Organizaţie în care membrii cooperatori păstrează dreptul de proprietate, se asociază voluntar pe termen limitat, cu pământul şi alte bunuri pe care le deţin în scopul obţinerii de produse agricole, activitate ce poate fi completată de sortare, ambalare, prelucrare, etc. Avantaje • Concentrarea terenurilor şi folosirea tehnologiilor moderne. • Culturi mai profitabile. • Capacitate crescută de negociere. • Mai multe informaţii specializate despre piaţă. • Mai multe servicii şi mai bune, oferite de companii de specialitate . • Contracte cu unităţi de prelucrare. • Consultanţă tehnică. • Management superior. • Economii de cheltuieli la aprovizionare, achiziţionare / utilizare de echipament agricol şi desfacere. • Creşterea producţiei şi a profitului. • Folosirea mai eficientă a forţei de muncă. • Evitarea concurenţei între producătorii asociaţi. 2. Cooperativa de aprovizionare Definiţie Cooperativa de aprovizionare efectuează contra cost, pentru proprii membri, achiziţionarea în comun de produse necesare desfăşurării activităţilor agricole sau neagricole. Avantaje • Capacitatea crescută de negociere cu furnizorii, inclusiv cu băncile. • Gamă mai largă de produse ce pot fi puse la dispoziţia membrilor prin creşterea intersului furnizorilor pentru client (cooperativa), care poate absorbi partizi mai mari de marfă, comparativ cu solicitările micilor producători (caracterizate prin achiziţii nediversificate şi în partizi mici). • Informaţii sporite despre furnizori şi produsele oferite: preţ, calitate, condiţii de livrare etc. • Modernizarea cunoştinţelor tehnice datorită promovării noilor echipamente şi tehnologii de către furnizori. • Preţuri mai scăzute prin achiziţii en-gross. • Preţuri mai scăzute favorizate de concurenţa dintre furnizori. • Servicii mai bune la: livrare, transport, depozitare, etc. • Contracte ferme ce garantează condiţiile negociate. 3. Cooperativa de desfacere (marketing) Definiţie Cooperativa de marketing este acea formă asociativă prin care producătorii îşi propun să-şi valorifice produsele la cel mai bun preţ, Avantaje - Capacitate crescută de negociere în reprezentarea intereselor membrilor. - Posibilitatea asigurării unei oferte de dimensiuni sporite comparativ cu micii producători. - Stimulează obţinerea unor partizi de producţie semnificativi, omogeni şi de calitate superioară. - Asigură continuitatea vânzării. - Asigură acces la pieţe şi preţuri mai bune (reducerea numărului de intermediari şi atenuarea diferenţelor dintre preţul la poarta fermei şi preţul la utilizatori). - Stimulează calificarea personalului în cunoaştere pieţei. - Concurenţa dintre membrii cooperativei este înlocuită de colaborare şi creşte competitivitatea mărfii livrate. 3 GRUPURI SI ORGANIZATII DE PRODUCATORI Organizaţia comună de piaţă reprezintă un ansamblu de reglementări stabilite prin decizii comunitare şi care au ca scop controlul producţiei şi comerţul produselor agricole din toate statele membre, înlocuind progresiv organizaţiile naţionale de piaţă acolo unde acest lucru era necesar. Organizaţiile comune de piaţă urmăresc în principal atingerea obiectivelor PAC, în special reglarea pieţelor, asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricutori şi creşterea productivităţii agricole, acoperind în jur de 90% din producţia agricolă comunitară finală. Produsele agricole care fac obiectul unei organizaţii comune a pieţelor sunt: cereale, carne de porc, ouă şi carne de pasăre, fructe şi legume, banane, vin, produse lactate, carne de vită, orez, ulei de măsline şi măsline de masă, zahăr, floricultură, furaje, legume şi fructe procesate, tutun, in şi cânepă, hamei, seminţe, carne de oaie şi capră. În ultimii ani , pe plan mondial , au apărut schimbări radicale în ceea ce priveşte concepţia asupra agro-bussinesului , a competiţiei globale , a reglementărilor internaţionale , a evoluţiei tehnologice . Confruntaţi cu un mediu cu reguli noi , fermierii sunt puşi în faţa unei decizii fundamentale : cum să acţioneze mai bine în aceste condiţii de nesiguranţă pentru a realiza exploataţii agricole viabile , rentabile , rezistente la concurenţă pe pieţele de desfacere . Primul pas de acţiune îl constituie asocierea producătorilor agricoli individuali în forme de asociere cu personalitate juridică conform legislaţiei în vigoare . Pentru a beneficia de avantajele financiare ale reformei, în cadrul sectorului legume-fructe, este necesar ca aceste forme de asociere cu personalitate juridică să obţină statutul de grup de producători recunoscut preliminar, sau recunoaşterea ca organizaţie de producători. Pot fi recunoscute ca grupuri sau organizaţii de producători următoarele forme juridice : •societăţi comerciale - conform Legii nr. 31 / 1990; •societăţi agricole şi alte forme de asociere în agricultură – conform Legii nr. 36 / 1991; •asociaţii şi fundaţii – conform Ordonanţei Guvernului nr . 26 / 2000; •cooperative agricole – conform Legii cooperaţiei nr. 566 / 2000; = orice altă formă de asociere în agricultură , conform legislaţiei în vigoare ( PFA , AF conform Legii nr. 300 / 2004 ). Scopul activităţii grupurilor şi organizaţiilor de producători , precum şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar ( conf . art . 13 din OG 37 / 2005 ) este comercializarea în comun a producţiei membrilor , urmărind realizarea următoarelor obiective : •planificarea şi modificarea producţiei conform cererii pieţei, în special conform condiţiilor de calitate şi cantitate; •promovarea concentrării ofertei şi plasarea pe piaţă a produselor obţinute de membrii săi; •reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător; •promovarea utilizării practicilor de cultivare , a tehnicilor de producţie şi gestiune a deşeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurător, în special pentru protecţia calităţii apelor , solului şi a peisajului natural , precum şi menţinerea şi promovarea biodiversităţii . În ţara noastră obţinerea recunoaşterii sau recunoaşterii preliminare ca grup sau organizaţie de producători este reglementată pe domenii de activitate conform următoarelor acte normative; Pentru sectorul legume-fructe se poate obţine recunoaştere preliminară ca grup de producători sau recunoaştere ca organizaţie de producători conform Ordinului 684/2007. Peentru sectorul agricol, zootehnic şi silvic se poate obţine recunoaşterea ca grup de producători conform OG 37/2005, aprobata prin Legea 337/2005, cu Norme de aplicare aprobate prin Ordinul 171/2006. Pentru piscicultura si acvacultura se poate obţine recunoaşterea ca organizaţie de producători conform Ordinului 772/2007. 3.1. RECUNOAŞTEREA PRELIMINARĂ A GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI din sectorul legume-fructe Recunoaşterea preliminară reprezintă o perioadă de tranziţie de maxim 5 ani pe care grupurile de producători ce au obţinut acest statut , trebuie să o parcurgă pentru a obţine recunoaşterea ca organizaţie de producătoriîn cadrul sectorului legume-fructe.Acest statut se obtine prin punerea în aplicare a unui plan de recunoaşterece prevede măsuri de investiţii în vederea dezvoltării activităţii. AVANTAJELE RECUNOAŞTERII PRELIMINARE 1. Recunoaştere la nivel comunitar ; 2. Sprijin financiar în cadrul Organizării Commune de Piaţă sub forma: - ajitor pentru înfiinţare şi activităţi administrative în cuantum de 10% din VPC aferente ultimului exerciţiu contabil încheiat, pentru primul şi al doilea an , 8%, 6%, 4%,pentru al trilea , al patrulea şi al cincilea an - ajutor pentru acoperirea unei părţi din investiţiile necesare pentru obţinerea recunoaşterii ca organizaţie de producători. 3. Sprijin prin intermediul PNDR sub forma următoarelor măsuri: - modernizarea exploataţiilor – Măsura 1.2.1. - creşterea valorii adăugate a produselor – Măsura 1.2.3. - plăţi de agromediu – Măsura 2.1.4. - plăţi de agromediu – Măsura 2.1.4. - implementarea proiectelor de cooperare – Măsura 4.2.1. Aceste avantaje ofera o perioadă de pregătire pentru realizarea investiţiilor necesare atingerii nivelului de dotare şi producţie ce permite recunoaşterea ca organizaţie de producători, statut pe baza căruia pot beneficia de fonduri comunitare pentru investiţii de până la 4,1 % din VPC. OBŢINEREA RECUNOAŞTERII PRELIMINARE Recunoaşterea preliminară se poate obtine : 1. De toate grupurile de producători recunoscute de legislaţia naţională anterioară intrării în vigoare a Ordinului 684/2007, ce au depus o cerere prin care au solicitat recunoaşterea preliminară însoţită de toată documentaţia necesară recunoaşterii preliminare; 2. De către orice persoană juridică constituită din producători agricoli , persoane fzice sau juridice, şi care ; - au ca obiect principal de activitate comercializarea producţiei membrilor,din următoarele categorii de produse : Fructe şi legume,Fructe, Legume, Fructe şi / sau legume destinate procesării, Fructe cu coajă, Ciuperci - au aprobat un plan de recunoaştere a cărui depunere este condiţionată de ; constituirea grupului din minim 5 membri, VPC comercializată prin intermediul grupului mai mare de 20000 Euro, îndeplinirea anumitor criterii interne de organizare şi funcţionare. - au depus pentru verificare un dosar pentru recunoaştere preliminară. Principalele criterii interne de organizare şi funcţionare a unui grup de producători: 1. Să se infiinţeze la iniţiativa producătorilor agricoli 2. Obiectul de activitate să presupună; planificarea producţieiîn funcţie de cerinţele pieţei, concentrarea desfacerii pe piaţă a producţiei membrilor, reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător, promovarea practicilor de producţie nepoluante. 3. Să prevadă în actul constitutiv următoarele obligaţii pentru membri : = să aplice deciziile grupului de producători cu privire la raportarea producţiei , tehnicile de producţie şi protecţia mediului inconjurător; = să comercializeze cel puţin 75% din producţia proprie prin intermediul grupului de producători; = să facă parte dintr-un grup de producători pentru aceeaşi grupă de produse; = să pună la dispoziţia grupului de producători informaţii referitoare la suprafeţele cultivate , tipul de cultură , cantităţile recoltate şi vânzările directe în vederea întocmirii statisticilor. - plata unor contribuţii financiare pentru înfiinţare şi funcţionare 4 . Să prevadă în statut sau în actul constitutiv dispoziţii privind : -- obiectul principal de activitate – comerţ cu ridicata de fructe şi/sau legume = proceduri de promovare, adoptare şi modificare a deciziilor grupului de producători; -- reguli de participare a membrilor la adoptarea deciziilor grupului = penalităţi pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin conform actului constitutiv, în special pentru neplata contribuţiilor financiare sau pentru nerespectarea hotărârilor adunării generale; = reguli de admitere a noi membri, respectiv durata minimă a calităţii de membru care nu poate fi mai mică de un an; = reguli de excludere şi retragere a membrilor din grupul de producători; = măsuri contabile şi bugetare necesare functionării grupului. Pentru obţinerea recunoaşterii preliminare ca grup de producători se întocmeşte dosar ce trebuie să conţină: -- cerere de recunoaştere preliminară --decizia Adunării generale pentru efectuarea demersurilor legale pentruobţinerea statutului de grup de producători recunoscut preliminar -- copie legalizată a actului constitutive şi statutului -- copie a documentului de înregistrare la Registrul comerţului/ a autorizaţiei de funcţionare -- centralizator pentru fiecare produs şi membru cu valoarea producţiei comercializateîn ultimul exerciţiu contabil încheiat -- declaraţia membrilor că nu aparţin altui grup de producători pentru aceaşi categorie de produse -- declaraţie privind programele de finanţare accesate şi stadiul de realizare a acestora -- angajamentul administratorului persoanei juridice --dovada deţinerii terenului -- declaraţie notarială a reprezentantului legal că persoana juridică nu are datorii la bugetul de stat sau bugetul local -- plan de recunoaştere Planul de recunoaştere trebuie să conţină: descrierea persoanei juridice în cauză privind infrastructura, numărul de membri, detalii despre membri asociaţi, informaţii despre producţia membrilor şi comercializarea acesteia informaţii despre sistemul centralizat de facturare, înregistrare şi urmărire cantitativă calitativă şi valorică a producţiei membrilor durata estimată a planului de recunoaştere susţinerea financiară a planului de recunoaştere măsurile eligibile , cu termenele de realizare a acestora, în vederea obţinerii recunoaşterii ca organizaţie de producători 3.2. RECUNOAŞTEREA ORGANIZAŢIILOR DE PRODUCĂTORI din sectorul legume-fructe Recunoaşterea ca organizaţie de producători se poate obţine de către; 1. Grupurile de producători recunoscute preliminar care au pus în aplicare un plan de recunoaştere ale cărui rezultate au fost consemnate pozitiv în cadrul raportului annual întocmit de APIA. 2. Grupurile de producători recunoscute preliminar care solicită recunoaşterea ca organizaţie de producătoriînainte de finalizarea punerii în practică a planului de recunoaştere. 3. Persoanele juridice constituite din producători agricoli, personae fizice şi/sau juridice care îşi desfăşoară activitatea în sectorul legume-fructe şi respectă următoarele criterii : a. să aibă minim 5 membri, b. să aibă o valoare a VPC de minim 100000 Euro echivalent în lei c. să îndeplinească criteriile minime de recunoaştere Criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători : 1. Înfinţare la libera iniţiativă a producătorilor pentru comercializarea în comun a următoarelor grupe de produse : Fructe şi legume. Fructe. Legume. Fructe şi / sau legume dstinate procesării. Fructe cu coajă . Ciuperci. 2. Obiectul de activitate să constea în: - planificarea şi adaptarea producţiei în funcţie de cererea pieţei, - concentrarea şi plasarea pe piaţă a producţiei membrilor, - reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător, - utilizarea practicilor de cultivare şi tehnicilor de producţie nepoluante. 4. Actul constitutive să solicite membrilor: - să aplice reglementările adoptate de organizaţie, - să facă parte din categoria de organizaţii pentru producţia uneia sau mai multor categorii de produse în aceaşi exploataţie, - să comercializeze întreaga producţie prin intermediul organizaţiei de producători, - să pună la dispoziţie informaţiile solicitate de organizaţie, - să plătească contribuţiile financiare. 5. Actul constitutive să prevadă: - proceduri de adoptare , modificare, stabilire, a deciziilor organizaţiei, - obligativitatea membrilor de a achita contribuţia financiară, - reglementări de urmărire de către membrii a deciziilor din cadrul organizaţiei, - penalităţi pentru nerespectarea obligaţiilor, - reguli de admitere a noi membrii şi durata calităţii de membru, reglementări contabile şi bugetare necesara funcţionării organizaţiei. 6. Să respecte următoarele condiţii: - să ateste posibilitatea de a-şi desfăşura efficient şi adecvat activităţile, - membrii să beneficieze de asistenţă tehnică, - să pună la dispoziţia membrilor mijloace tehnice de stocare, ambalareşi comercializareşi să le asigure managementul commercial şi bugetar adecvat Pentru obţinerea recunoaşterii ca organizaţie de producători , persoanele juridice vor înainta MADR, prin DADR, un dosar ce va cuprinde: - cerere prin care solicită recunoaşterea, - decizia cu acordul adunării generale pentru efectuarea demersurilor legale de obţinere a statutului de organizaţie de producători, - copie a certificatului de înregistrare la Registrul comerţului, - centralizator pentru fiecare produs şi fiecare membru al VPC aferent ultimului exerciţiu contabil, - declaraţia membrilor că nu aparţin altei organizaţii sau grup de producători pentru aceaşi grupă de produse, - situaţia centralizată a producţiei şi cotizaţiei membrilor, - declaraţie privind programele de finanţare accesate şi stadiul de rea lizare a acestora, - situaţie centralizată privind activităţile cu character neagricol şi cele ce aduc venituri din furnizarea de servicii, - situaţie privind rezultatele financiare, - situaţie privind mijloacele tehnice de stocare, ambalare şi comercializare a producţiei, - organigrama societăţii, statul de funcţii şi lista personalului angajat, - angajamentul administratorului persoanei juridice, - dovada deţinerii terenului de fiecare membru în parte, - declaraţie notarială a reprezentantului legal al organizaţiei că persoana juridică nu are datoriii la bugetul de stat sau local. 3.3. SPRIJINUL FINANCIAR COMUNITAR Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din VPC, se acorda pentru următoarele direcţii şi nu poate depăşii 50% din cheltuielile aferente acestora ; - finanţarea retragerii de pe piaţă a surplusului de producţie, - finanţarea unui program operaţional înaintat către APIA şi aprobat de aceasta. Pentru a beneficia de fonduri comunitare , organizaţia de producători recunoscută va înfiinţa fonduri oe’peraţionale constituite din; - contribuţii financiare plătite de membri în funcţie de volumul şi / sau valoarera producţiei comercializate - utilizarea parţială a fondurilor proprii rezultate din vânzările produselor membrilor săi, - perceperea de contribuţii individuale , de nivel diferit de la membrii săi. Pentru constituirea fondului operaţional trebuie respectate următoarele condiţii: - toţi producătorii să contribuie la fondul operaţional, - toţi producătorii să beneficieze de fondul operaţional, - toţi producătorii să participle la luarea deciziilor privind utilizarea fondului operaţional şi a contribuţiilor financiare la fondul operaţional, - deschiderea unui cont în care se vor efectua numai operaţiuni aferente fondului operaţional. Un program operaţional durează între 3-5 ani , se derulează prin programe executive anuale calendaristice şi conţine următoarele elemente: - descrierea situaţiei iniţiale a organizaţiei de producători privind producţia, comercializarea şi echipamentele, - obiectivele programului, luând în considerare perspectivele de producţie şi comercializarea acesteia, - descrierea detaliată a măsurilor şi a acţiunilor distincte cuprinse în programul operaţional, care urmează a fi puse în aplicare şi a mijloacelor utilizate în vederea atingerii obiectivelor pentru fiecare an de punere în aplicare a programului, - durata programului, - aspecte financiare privind modul de calcul şi cuantumul contribuţiilor financiare,procedura de finanţare a fondului operaţional, informaţiile care justifică diferenţierea cuantumului contribuţiilor, bugetul şi calendarul de execuţie a măsurilor pentru fiecare an de punere în aplicare a programului. Pentru aprobarea planului operaţional se depune la sucursalele APIA judeţene , până cel târziu la 15 septembrie al anului ce precede punerea în aplicare a programului operaţional un dosar ce conţine : - copie a avizului de recunoaştere ca organizaţie de producători - dovada constituirii fondului operaţional, - angajament scris al administratorului organizaţiei de producători privind respectarea Regulamentelor CE, - angajament scris al organizaţiei de producători şI al asociaţilor acestora din care să rezulte că nu au beneficiat de o dublă finanţare comunitară sau naţională pentru măsuri sau acţiuni care dau dreptul la ajutor, - proiectul de program operaţional. Sunt eligibile pentru programele operaţionale următoarele măsuri : 1. Costurile materialului săditor în cazul culturilor perene, 2. Pentru o perioadă de maxim 10 ani costurile specifice privind; - producţia ecologică, integrată sau experimentală, - materiale fitosanitare ecologice, - măsurătorile ecologice, costurile rezultate din gestionarea ambalajelor ecologice, - măsurile de ameliorare a calităţii, inclusive seminţele , miceliul şi răsadurile certificate. 3. Cheltuielile generale referitoare la programul operaţional prin plata unei sume forfetarecare reprezintă 2% din fondul operaţional aprobat plafonat la 180000 Euro. 4. Cheltuielile de personal rezultate din măsuri care vizează atingerea unui nivel ridicat de calitate sau de protecţie a mediului şi îmbunătăţirea nivelului comercializării. 5. Investiţii în vehicule dotate cu echipamente frigorifice sau de transport cu temperatură controlată, 6. Costuri externe de transport, faţă de transportul rutier, 7. Cheltuielile effectuate cu reuniunile şi programele de formare pentru punerea în aplicare a programului operaţional, 8. Promovarea generică şi promovarea mărcilor de calitate, 9. Promovarea denumirilor , mărcilor organizaţiilor, 10. Cheltuielile administrative şi juridice în cazul fuziunilor sau achiziţii de organizaţii, 11. Achiziţia de material de ocazie în conformotate cu Regulamentele CE, 12. Achiziţionarea de terenuri virane în vederea realizării unei investiţii care figurează în program, 13. Achiziţionarea în rate a bunului în limitele valorii nete de piaţă, 14. Cheltuielile financiare, 15. Închirierea în locul achiziţionării de utilaje, 16. Achiziţionarea de bunuri imobile, 17. Investiţiile sau acţiunile privind exploataţiile private, cu condiţia să contribuie la obiectivele programului operaţional, 18. Investiţiile în acţiuni ale societăţilor, cu condiţia să contribuie la realizarea obiectivelor planului operaţional, 19. Înlocuirea investiţiilor , cu condiţia ca valoarea reziduală a investiţiilor să fie adăugată la fondul operaţional sau scăzută din costul de înlocuire. 3.4. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE Reglementările privind organizarea comună de piaţă în sectorul legume-fructe se regăsesc în următoarele acte normative : - Regulamentul Consiliului CE nr. 2200/1996 - Regulamentul Comisiei CE nr. 1432/2003 - Regulamentul Comisiei CE nr.1433/2003 - Regulamentul Comisiei CE nr. 1943/2003 - Ordinul nr. 684/ 2007, privind recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul legume – fructe. Toate grupurile de producători recunoscute după legislaţia naţională anterioară intrării în vigoare a Ordinului 684/2007, pot depune o cerere prin care solicită recunoaşterea preliminară , sub rezerva acceptării unei perioade detranziţie de până la 31 decembrie 2007, timp în care sunt obligaţi să depună toată documentaţia necesară recunoaşterii preliminare. 3.5. OBŢINEREA RECUNOAŞTERII CA GRUP DE PRODUCĂTORI Pentru formele juridice ce îşi desfăşoară activitatea în alte domenii decât legume- fructe, legislaţia în vigoare după care pot solicita recunoaşterea ca grup de producători este prevăzută de OG 37/ 2005, aprobată de Legea 338/ 2005 cu Normele de aplicare aprobate prin Ordinul 171/ 2006. Se poate solicita recunoaşterea ca grup de producători, pentru următoarele grupe de produse; 1 . PRODUSE AGRICOLE : Cereale ; Orez ; Plante oleaginoase ; Leguminoase ; Plante textile ; Sfeclă de zahăr ; Cartofi ; Plante furajere ; Tutun ; Hamei ; Plante medicinale şi aromatice de cultură . 2 . PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ : Lapte şi produse lactate ; Carne de bovine ; Carne de ovine şi/sau caprine ; Carne de porcine ; Carne de pasăre şi ouă ; Miere de albine şi produse apicole ; Gogoşi de mătase ; Lâna , păr ,piei şi pielicele , blănuri şi alte produse animaliere . 3 . PRODUSE SILVICE : Lemn; Produse din lemn; Răchită; Produse din răchită; Material forestier de reproducere; Fructe de pădure; Ciuperci din flora spontană; Plante medicinale şi aromatice din flora spontană; Vânat împuşcat; Vânat viu; Răşină; Produse apicole; Produse ornamentale; Produse de artizanat . Persoanele juridice ce solicită recunoaşterea trebuie să întrunească următoarele condiţii ( conf . art . 5 din Ordinul 171 / 2006 ) : = este formată din cel puţin 5 membri; = dovedeşte prin evidenţa contabilă o valoare minimă a producţiei comercializate de cel puţin 10.000 Euro echivalent în lei pentru grupa de produs pentru care se solicită recunoaşterea; = respectă principalele criterii de recunoaştere ca grup de producători; = deţine un sistem centralizat de facturare , contabilitate , înregistrare şi urmărire cantitativă , calitativă şi valorică a membrilor . Principalele criterii de recunoaştere a grupurilor de producători ( conf . art . 6 din OG 37 / 2005 ) sunt : 1 . Să se infiinţeze la iniţiativa producătorilor agricoli şi silvici; 2 . Să îndeplinească condiţiile minime de recunoaştere privind numărul de membri şi valoarea producţiei comercializate în comun; 3. Să prevadă în actul constitutiv sau statut următoarele obligaţii pentru membri : = să aplice deciziile grupului de producători cu privire la raportarea producţiei , tehnicile de producţie şi protecţia mediului inconjurător; = să comercializeze cel puţin 75% din producţia proprie prin intermediul grupului de producători; = să facă parte dintr-un grup de producători pentru aceeaşi grupă de produse; = să pună la dispoziţia grupului de producători informaţii referitoare la suprafeţele cultivate , tipul de cultură , cantităţile recoltate şi vânzările directe în vederea întocmirii statisticilor. 4 . Să prevadă în statut sau în actul constitutiv dispoziţii privind : = proceduri de promovare, adoptare şi modificare a deciziilor grupului de producători; = penalităţi pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin conform actului constitutiv, în special pentru neplata contribuţiilor financiare sau pentru nerespectarea hotărârilor adunării generale; = reguli de admitere a noi membri, respectiv durata minimă a calităţii de membru care nu poate fi mai mică de un an; = reguli de excludere şi retragere a membrilor din grupul de producători; = măsuri contabile şi bugetare necesare functionării grupului. 5 . Să dispună de organe de conducere şi de mijloace tehnice care să îi permită să asigure managementul comercial şi bugetar pentru funcţionarea grupului . Pentru obţinerea recunoaşterii ca grupuri de producători persoanele juridice înaintează Autorităţii competente a statului reprezentată în teritoriu prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene următoarele documente ( conf . art . 6 din Ordinul 171 / 2006 ) : = cerere prin care se solicită recunoaşterea ca grup de producători conform formularului din anexa 2 din Ordinul 171 / 2006 şi menţiunea că doreşte să acceseze Programul SAPARD; = copie legalizată de pe actul constitutiv si / sau statut = copie de pe hotararea adunarii generale in care se mentioneaza acordul acesteia pentru efectuarea demersurilor legale in vederea obtinerii recunoasterii ca grup de producatori = dovada productiei comercializate = lista membrilor conform formularului din anexa nr 3 , aprobata de adunarea generală. Avizul de recunoastere se elibereaza in termen de maxim 3 luni de la data depunerii cererii de recunoastere ( conf . art . 8 din OG 37 / 2005 ) . Recunoasterea definitive se acorda in termen de 3 – 5 ani ( conf . art . 7 din OG 37 / 2005 ) . Respingerea cererii de recunoastere se comunica solicitantului in scris in termen de 30 de zile (conf . art . 8 din OG 37 / 2005 ) . VALOAREA PRODUCTIEI COMERCIALIZATE Activitatea principala a grupurilor de producatori recunoscute consta in comercializarea productiei membrilor ( conf . art . 13 din OG nr .37 / 2005 ). Valoarea productiei comercializate apartinand persoanei juridice care detine sau care solicita recunoasterea nu poate fi mai mica decat valoarea obtinuta din alte activitati . Urmatoarele activitati se exclud atat de la calculul activitatii principale cat si de la calculul pentru alte activitati (conf . art . 18 din Ord . 171 / 2006 ) = comercializarea produselor care nu fac parte din grupa sau grupele de produse pentru care persoana juridică in cauză detine sau solicită recunoasterea . = comercializarea de produse , care fac sau nu fac parte din grupa de produse pentru care persoana juridica in cauza detine ori solicita recunoasterea , cumparate direct de la alta persoana juridica , indifferent daca aceasta din urma detine sau nu recunoasterea . = activitatile legate de productia altor produse agricole , precum si ambalarea sau prelucrarea acestora = furnizarea de servicii = activitatile fara caaracter agricol desfasurate de persoana juridică in cauză. CALITATEA DE MEMBRU Calitatea de membru al unui grup de producatori recunoscut / recunoscut preliminar ori ai unei organizatii de producatori poate fi dobandita de catre orice producator agricol si silvic care detine legal o baza de productie , isi declara in scris intentia de a comercializa productia agricola si silvica proprie in cadrul grupului sau organizatiei de producatori si plateste cotizatia in conformitate cu statutul ( conf .art .14 din OG 37/2005 Producatorii care au dobandit calitatea de membru se pot retrage , renuntand la calitatea de membru cu respectarea unui preaviz a carui durata este stabilita de statut . In cadrul grupului sau organizatiei de producatori recunoscut / recunoscut preliminar , nici un membru nu poate dispune de peste 49 % din drepturile de vot ( conf . art . 32 din Ordinul nr. 171 / 2006 ). Durata minima de aderare a unui producator nu poate fi mai mica de un an (conf art . 33 din Ordinul nr. 171 / 2006 ).In cazul accesarii unui program de investitii , nici un membru nu poate fi scutit de obligatiile care decurg din aceasta pe durata aplicarii sale , cu exceptia cazului cand detine o derogare acordata de grupul sau organizatia de producatori in cauza . IN cazul fuzionarii a doua sau mai multe grupuri sau organizatii de producatori constituite din membri care la randul lor sunt persoane juridice compuse din producatori , numarul minim de membri , conf art 34 din Ordinul nr . 171 / 2006 se calculeaza pe baza numarului de producatori asociati la fiecare dintre persoanele juridice in cauza . La accesarea programelor de finantare pentru investitii , grupurile de producatori recunoscute / recunoscute preliminar , precum si organizatiile de producatori recunoscute pot beneficia de cumularea plafoanelor maxime aferente fiecarui membru , astfel : = integral daca are pana la 10 membri = 75 % din fondul afferent numarului total de membri daca are intre 10 si 20 de membri = 50% din fondul afferent numarului total de membri daca are intre 20 si 50 de membri = 25 % din fondul afferent numarului total de membri daca are peste 50 de membri . Grupurile de producatori recunoscute / recunoscute preliminar , precum si organizatiile de producatori recunoscute (conf . art . 18 din OG 37 / 2005 ) nu pot beneficia de dubla finantare publica pentru aceasi activitate . 3.6. RECUNOAŞTEREA ORGANIZAŢIILOR DE PRODUCĂTORI DIN PISCICULTURĂ ŞI ACVACULTURĂ Criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii sunt stipulate de Ordinul 772 / 2007. Conform art.1, sunt recunoscute ca organizaţii de producători în sectorul pescuitului şi acvaculturii orice organizaţie sau grup de organizaţii, constituite din iniţiativa producătorilor, care îndeplinesc condiţiile menţionate în regulamentele comunitare şi au ca scop garantarea practicării raţionale a pescuitului şi acvaculturii, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de vânzare a producţiei. Zonele de pescuit şi volumul minim de producţie anuală, măsurate în tone realizate, care se cer în vederea recunoaşterii organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii, sunt : 1. Pescuit comercial – producţie stabilită pe baza declaraţiei de descărcare; - Marea Neagră – minim 500 tone - Delta Dunării – minim 1000 tone - Dunăre şi ape interioare – minim300 tone 2. Acvacultură – organizaţia să producă minim 30% din producţia totală la o specie sau grup de specii din acvacultură la nivel naţional – producţie verificată pe baza facturilor de vânzare. Organizaţiile de producători din sectorul pescuitului comercial elaborează planuri proprii de captură, pe specii şi luni calendaristice, pe care le prezintă, la începutul fiecărei campanii de pescuit, Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.care asigură controlul organizaţiilor de producători, cu scopul realizării obiectivelor pentru care au fost create şi pentru asigurarea respectării prevederilor legale. Pentru obţinerea recunoaşterii organizaţiilor de producători, solicitanţii depun la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cereri însoţite de documentele şi informaţiile stabilite în regulamentele comunitare, astfel: A. Pentru pescuitul comercial: - statutul organizaţiei de producători conform prevederilor regulamentelor comunitare; - lista membrilor şi ambarcaţiunilor organizaţiei de producători şi datele de identificare ale acestora, pe puncte de descărcare; - lista centrelor de primă vânzare autorizate, unde se realizează prima vânzare de către membrii organizaţiei; - normele adoptate de organizaţie; - identitatea persoanelor care sunt împuternicite de organizaţie pentru a acţiona şi a semna în numele ei; - bilanţul contabil al organizaţiei pe anul anterior, din care să reiasă capacitatea financiară a organizaţiei; - centralizator cu declaraţiile de descărcare pe ultimele 12 luni, pentru fiecare membru; B. Pentru acvacultură: - statutul organizaţiei de producători conform prevederilor regulamentelor comunitare; - lista membrilor organizaţiei de producători şi datele de identificare ale acestora; - normele adoptate de organizaţie; - identitatea persoanelor care sunt împuternicite de organizaţie pentru a acţiona şi a semna în numele ei; - bilanţul contabil pe anul anterior al membrilor organizaţiei, din care să reiasă capacitatea financiară a acestora; - centralizator cu facturile de vânzare pe ultimele 12 luni, pentru fiecare membru După depunerea documentaţiei personalul specializat din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură verifică autenticitatea datelor şi informaţiilor depuse şi întocmeşte un proces-verbal de constatare, care stă la baza emiterii avizului de recunoaştere, aviz emis în termen de 3 luni dacă se îndeplinesc condiţiile legale. În cazul în care documentaţia este incompletă sau organizaţia de producători nu îndeplineşte condiţiile menţionate în regulamentele comunitare şi în prezentul ordin, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în termen de 10 zile, comunică acesteia observaţiile în vederea completării documentaţiei sau neacordarea avizului de recunoaştere. Organizaţiile de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii recunoscute sunt înregistrate în Registrul unic de evidenţă a organizaţiilor de producători organizat la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Recunoaşterea unei organizaţii de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii poate fi retrasă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare , iar intenţia de retragere a recunoaşterii va fi comunicată cu termen de contestaţie de 30 zile de la data înştiinţării. Prin infiintarea de forma asociative in Romania,prin dinamizarea acestora si asigurarea logisticii specifice,prin cunoasterea obiectivelor, legislatiei din Romania si cea europeana, modalitatile de implementare ale ecesteia , obiectivele privind dezvoltarea si modernizarea spatiului rural vor fi indeplinite. |